Unul dintre mijloacele de transport care pe care il vedem des pe strazi si care cu siguranta ne atrage atentia este masina funerara. Toti stim pentru ce este folosita masina funerara dar foarte putini cunoastem istoria acestui mijloc de transport special. Masina funerara a fost inventata si folosita pentru prima data in anul 1911 in Statele Unite iar incepand cu anii ’60 foarte multe firme din Europa occidentala aveau in doatare acest tip de vehicul special modificat.
Primele masini funerare erau de fapt carute trase de cai, costruite special pentru ceremonii funerare. De regula, erau folositi doi cai de aceasi culoare, dar tanind cont de rangul social al persoanei decedate carutele erau trase fie de 4 cai fie de 6 cai sau chiar de 8 cai.
Incepad cu anii ’20 in Statele Unite au inceput primele modificari pe sasiul unor masini normale care apoi au devenit dricuri avand ca mijloc de propulsie cai putere adica … motorul. Caruta trasa de cai, care in mod riguros trebuiau sa fie toti de aceasi culoare nu a pierdut teren decat pentru o scurta perioada de timp. Chiar si in zilele noastre mai sunt folosite dricurile trase de cai dar cu siguranta ca este doar pentru a evoca importanta persoanei decedate.
Constructorii din Statele Unite de la inceputul anilor ’20 fabricau dricul pe sasiul unor berline ,,enorme’’ a caror tip se mai pot vedea azi doar in filmele hollywodiene, in mod particular erau transformate modelele Lincoln Town Car si Cadillac, alese pentru dimensiunile lor mari, structura sasiului foarte solida si imaginea de lux pe care o reprezentau la acea vreme.
Apoi General Motors a inceput sa modifice platforma de constructie a caroseriei modelului Fletwood (mai lunga si mai larga comparativ cu dimensiunile unei berline normale) cu structura redimensionata si mult mai puternica decat a unei masini normale de serie. Tipul de caroserie folosit pentru Fletwood a fost cel mai longeviv model din istoria dricului cu motor. Modificarile de baza ale acestui tip de caroserie au fost facute si pe alte modele. Sa renuntat la fabricarea acestui model abia in ani ’80.
Diferentele intre modul de constructie ale masinilor funerare, din prima jumatate a secolului trecut, sunt in principal doua si anume. In timp ce in Statele Unite erau preferate masinile mari, impunatoare cu motoare de 6000 cc benzina, fara geamuri in partea din spate unde se transporta sicriul, in Europa se fabricau modele cu geamuri mari in parte din spate si cruce deasupra.
Tot in acea perioada in Japonia erau construite masini funerare fara geamuri in partea din spate dar deasupra era montata o sculptura din lemn care reprezenta un templu budist. Designul sculpturii era realizat in functie de regiune.
Mai poate fi luat in considerare si un alt tip de autofunerara si anume ,,remorca funerara,,. Practic era un model de ,,remorca,, sa o numim asa care era trasa de o motocicleta (de obicei un Harley Davidson). Acest tip de transport era folosit rareori si numai pentru pasionatii de motociclete.
In Italia are loc prima trecere de la dricul tras de cai la dricul motorizat, intr-un timp foarte scurt , deoarece imediat dupa razboi nu era foarte dificil pentru cineva care avea aceasta meserie sa intre in posesia unei ambulante abandonate de armata americana incepand din Sicilia si pana in Nord. Existand deja spatiul interior necesar cu cateva mici modificari aceasta devenea in scurt timp un ,,carro funebre‘’ sau masina funerara. In acea perioada nu exista obligatia ca aceste masini sa fie omologate strict pentru domeniul funerar asa ca Italia a fost prima tara in Europa care intre anii 1950-1963 firmele de pompe funebre aveau aproape toti in dotare masini funerare.
Astfel in anii imediat urmatori, in Italia, lua nastere constructia de masini funerare. Italia a devenit intr-un timp foarte scurt ( 10-15 ani ) tara in care era cea mai mare cerere de masini funerare din Europa. Acest trend sa mentinut pana si in zilele nostre si se poate vedea in mod clar calitatea si luxul cu care sunt costruite in Italia masinile funerare . In a doua jumatate a secolului trecut in Europa, odata cu cresterea economica incepe constructia de masini funerare. De-a lungul anilor constructorii italieni de masini funerare s-au impus pe piata cu noi modele, ajungand sa depaseasca ca numar de unitati vandute si exportate producatorii din Statele Unite si Germania. Designul italian in constructia de masini funerare este un sector aparte, cererea de masini funerare, produse in Italia, fiind constanta si in continua crestere. De asemenea si exportul acestora in toata lumea.
Mercedes Benz incepand cu cu seria W 123 a fost modelul cu cele mai multe unităti vândute al companiei Mercedes-Benz. De la începutul seriei în noiembrie 1975 până în ianuarie 1986 un total de aproape 2.7 milioane de vehicule au ieșit pe linia de fabricație. Mașina aparținea clasei de mijloc – superioară. Sasiul de Mercedes Benz seria 123 a stabilit noi standarde de siguranță al vehiculului care a fot folosit de multe firme drept bază pentru diferite proiecte și recarosări. Sasiul cu care era dotata seria W 123 era atat de robust incat a fost folosit in diferite domenii cum ar fi: poliție, pompieri sau salvare. E clar si fara indoiala ca nu au lipsit nici transformarea acestui model in masini funerare / dricuri.
Transformarile modelului Mercedes Benz W 123 ca masini funerare au fost facute in aceasi perioada atat de firme de recarosari din Italia cat si de firma BINZ din Germania. Vanzarile pe acest segment de piata in acea perioada a atins numai in italia aproximativ 80 de masini pe an. In aceasta perioada apare ca dotare de serie cutia de viteza cu reductor incorporat care a fost folosit in productie pana in anul 1999. Din 2000 in productie erau numai masini dotate cu cutii de viteza automate. In acea perioada si aici ma refer la anii 1975 – 1985 pentru a avea o masina funerara de productie Italiana realizata pe platforma Mercedes Benz W 123 si dupa 86 intra modelul W124 clientii asteptau o perioada cuprinsa intre 12 – 24 luni.
Cererea era mult superioara posibilitatilor de productie si acest lucru a dus la o crestere a preturilor masinilor funerare de mana a doua adica a modelor Mercedes Benz vechi , W123 sau W 124. Perioada de serviciu a unei astel de masini era cuprinsa intre 10 si 20 de ani. Personal mi-a fost dat sa constat ca in perioada 2005-2010 in Italia erau destul de multe firme de pompe funebre care utilizau si aveau in parcul lor de masini funerare modele produse in anii 80-90 pe care inca le foloseau.
Constructia de masini funerare in Italia a fost dominata timp de 20 de ani de trei firme din nordul Italiei (nu le dau numele aici deoarece nu vreau sa se spuna ca fac publicitate). In anii 80/90 din cauza cererii tot mai mare de masini funerare se ajunsese la un paradox si anume faptul ca o masina funerara de cca 2/3 ani sa fie vanduta la acelasi pret ca si una noua.
Incepand cu anii 90 isi fac aparitia in Italia cateva societati care incep sa produca modele de masini la care se ridica foarte mult standardul de calitate si lux al acestui tip de automobil. Anni 90 se transforma aproape exclusiv mult modelul W 124 dela Mercedes Benz, datorita robustetii sasiului si a motorului diesel sau benzina performant pe care il aveau in dotare. Marca cea mai cunoscuta pe sasiul caruia se construia masina funerara este de departe Mercedes Benz , cu classa E dar si Clasa S. Se mai gasesc in aceasta perioada cateva exemplare Lincoln sau Cadilac care sunt importate din SUA si transformate in Italia in masini funerare.
Dupa 2000 datorita noilor tehnologii , si a noilor materiale compozite cum ar fi fibra de sticla, dar si datorita concurentei si a investitiilor majore in noi tehnici de productie , si trcerea productiei de la un regim ,,atizanal,, la unul industrial incep sa se impuna pe piata noi modele de masini funerare aproape in exclusivitate Mercedes Benz cu caroseria realizata, parzial sau in intregime din fibra de sticla. In perioada 2003 -2005 aproape toate masinile funerare sunt realizate ca si caroserie din fibra de sticla. Iar dupa 2005 toate modelele de masini funerare sunt construite de fapt cu aceasi tehnica.
Varful de gama in domeniu il reprezinta modificarea masinilor RollsRoyce cu metode industriale incepand cu anul 2012. Modelul Phantom cu un propulsor de 12 cilindri / benzina care ascunde sub capota 380 de cai putere. Caroseria in intregime din aluminiu realizata prin sudura a mai mult de 200 de parti componente si cca 600 metri de sudura in intregime din aluminiu. Unul din aceste limuzine a fost exportat chiar si in Japonia . Designul si modul de a construi masinile funerare au atras si mai mult atentia firmelor de pompe funebre cu ,, blazon’’ din marea Britanie , care au devenit clienti obisnuiti pentru masinile Rolls Royce costruite si modificate in masini funerare in Italia.
Targul de expozitie si arta funerara din 2014 ridica din nou stacheta la un alt standard de calitate. Apar pe piata modelele de masini funerare realizate pe un sasiu Maserati si Jaguar.. Structura caroseriei in aluminiu, otel , fibra de sticla si carbon. Dotari de lux pentru interior combinate cu o dotare tehnica de lumini cu led dau o clasa de eleganta in plus acestui tip de masina . Succesul acestor doua tipuri de masini funerare au avut o atat de mare cerere pe piata incat sa ajuns din nou ca clientii care o comandau era nevoie de multa rabdare pentru a o vedea in curtea firmei. Intre semnarea contractului si livrarea masinii treceau mai mult de 12 luni .
Ar trebui sa vorbim si despre preturi dar nu am sa o fac aici. Orice firma de pompe funebre face eforturi pentru a avea in garajul sau o astfel de masina. Pretul este dat si de dotarile pe care orice viitor proprietar pe cere. Avand pasiunea acestui domeniu a modificarilor sasiurilor de diferite marci in masini funerare, trebuie sa recunosc ca am ajuns la concluzia ca pentru orice cumparator acestea ofera emotii care iti taie respiratia datorita luxului si tehnologiei cu care sunt dotate. In viitor voi publica cateva articole despre modelele care au fost realizate in Italia si care dupa parerea mea, vor indica care sunt regulile de urmat in viitor in constructia masinilor funerare.
Am convingerea ca in contructia de masini funerare sa ajuns la un punct culminant care dupa parerea mea nu va fi in continuare ascendent. Mentalitatea oamenilor se schimba. Criza bancara din 2008 a afectat toate sectoarele de activitate si productie. Schimbarea nu se va intampla din cauza optiunilor firmelor de pompe funebre de a organiza serviciile funerare. Schimbarea va fi ceruta de familiile care se confrunta cu problema unui deces si care renunta la multe servicii pentru a economisi bani.
Dar aceasta este o alta poveste. Pentru cine sunt interesati am sa public in acest am o parere personala despre cum vad eu viitorul serviciilor funerare.
Pana atunci pot doar sa va multumesc ca ati avut interesul sa cititi acest articol pana la capat.
Link-uri utile
– Masini Funerare
– Firme de Servicii Funerare
– Magazin Funerar OnLine
